“In materie de principii era imbatabila. Toata filosofia vietii ei incapea intr-un cuvant. ‘Trage-le-o!’ Mai multi indivizi, care s-au lasat pacaliti de aspectul ei fragil si de aerul nauc, au infundat urgenta. Cand zic ‘indivizi’, nu fac deosebirea intre colegi de-ai nostri ori obsedati de-ai Ghermanei.”

Cartea o poti cumpara de aici sau de aici.

“Am dat din cap incantat, doar-doar m-o scuti. Parca eu aveam idee pe unde misuna aia acum.

– Te dai mare parasuta, ba, da-n capu’ tau e bezna ca-ntr-un cur de negru. Mai bine ai da o fuga la ‘Ulan’.

Imbucatura mi-a venit inapoi si-am strans dintii sa n-o scap in tava. Era cat p-aci s-o iau pe blonda in brate, dar experienta ma opri la tanc. M-am ridicat si am adus cafele. Rielke ma privi tinta.

Daca ai impresia ca vrei sa te dai la mine, zise, mai bine interneaza-te.

Ne-am despartit totusi buni prieteni cand si-a tras casca pe cap si s-a dus sa se suie in elicopter. Cred ca avea munitie si-n fund.

Am luat bulevardul pieptis. Era zapuseala ca-n iad si circulatia se blocase din nou la poalele blocului Filidor. Am mers pe jos vreo doua sute de metri, apoi am cotit, indreptandu-ma spre zona comerciala, desi stiam prea bine ce ma asteapta. Inca mai puteam distinge in departare mugetul Industriilor. La inceput fusese departe de oras. Pe urma orasul si milioanele lui se repezisera intr-acolo intr-un acces de nebunie. Acum nu mai puteai sa faci o suta de pasi fara sa dai peste cate un galbejit proptit in usa unui automat de oxigen, inspirand disperat.

Ma tragea ata spre Talid, dar m-am tinut bine. Oricum, la ora asta as fi gasit totul stralucind de curatenie. Nicio gaura, niciun ciob si pe deasupra atatea dosuri transpirate, atata ‘iarba’ disimulata, atata viclenie si prostie pe metru patrat, ca nu mi-ar fi picat deloc bine.  Am ocolit de departe pana si Rupert cel Mare.

Intre trotuare, ca intre maluri, curgea lenes un fluviu de glisoare si pachete mari de baterii solare pe roti, dar sa nu va-nchipuiti ca aerul parea mai sanatos din pricina asta. Grosul carnatului de vehicule se tara pe antichitati cu explozie, care sugeau cam o treime din productia de titei sintetic. Caroseriile lor purtau cu mandrie insemnele vietilor curmate sub chipul unor jupuituri si busituri prost carpite. Tot la doua-trei ore, mai multi tampiti, care se aventurau scarbiti de viata de pe un trotuar pe celalalt, isi imprastiau ciolanele pe asfalt, spre bucuria bancilor de organe.”

Daca vrei cartea ta, click aici sau aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *