Cartea o poti cumpara de aici.
“In Statele Unite ale Americii, multi dintre cei saraci se bazeaza pe bancile de alimente pentru a face fata foametei. La randul lor, ca sa obtina hrana necesara celor infometati, aceste banci depind de donatiile primite de la persoane fizice si companii.
In ultimii ani, multe banci de alimente au fost aprovizionate de diferite magazine alimentare, care doneaza produse expirate sau deteriorate – pe care nu le pot vinde. Cei infometati sunt fericiti sa primeasca aceste produse ‘nevandabile’, iar lanturile de magazine respective sunt recunoscute ca fiind buni membri ai comunitatilor. E un exemplu sugestiv despre cum functioneaza responsabilitatea sociala corporatista.
Cu toate acestea, in toamna anului 2009, multe banci de alimete din SUA au raportat o diminuare a donatiilor. Unul dintre motive a fost aparitia unui nou tip de afacere, prin care o serie de intermediari cumparau din depozite aceste marfuri ‘nevandabile’ – dar la preturi reduse, de aproximativ 30-40% din valoarea initiala. La randul lor, intermediarii vindeau produsele catre magazinele care practicau reduceri si care le revindeau consumatorilor – dar cu o reducere mult mai mica decat reducerea initiala, practicata de marile lanturi de magazine alimentare. Pentru lanturile de magazine alimentare, era vorba de o noua sursa de profit. Insa consecinta acestui lucru a fost ca produsele considerate initial ‘nevandabile’ nu au mai putut fi donate bancilor de alimente.
Nu pot sa acuz lanturile de magazine alimentare pentru faptul ca au profitat de acest nou tip de afaceri. Rolul lor este acela de a maximiza profitul pe orice cale posibila. Acest exemplu ilustreaza pericolul aparut in situatia in care nevoile celor saraci sunt lasate in seama generozitatii companiilor axate pe profit. Atunci cand profitul si nevoile umane intra in conflict, de cele mai multe ori profitul este cel care castiga – ceea ce inseamna ca oamenii pierd.
Afacerile sociale presupun un management extrem de clar orientat. Nu se pune problema de a gasi o cale de mijloc. Fiecare decizie a unei companii sociale trebuie sa raspunda unei singure intrebari: cum vom putea aduce maximum de beneficii societatii”. Asta nu inseamna ca deciziile vor fi mereu usor de luat – gasirea solutiilor potrivite este la fel de dificila in cazul afacerilor sociale, ca si in cazul celor axate pe maximizarea profitului. Insa, in cazul afacerilor sociale, managerul nu este nevoit sa jongleze cu doua tipuri de obiective care se exclud reciproc.”
Up16102019
“Familiarizati-va cu cultura celor carora intentionati sa le oferiti servicii. Orice om de afaceri stie ca buna cunoastere a clientilor firmei este o conditie indispensabila a succesului. Printre altele, acest lucru presupune sa intelegi si sa empatizezi cu cei carora li te adresezi, cu valorile, aspiratiile, dorintele, temerile, aversiunile, simpatiile si antipatiile lor.
Aceasta cerinta este cu mult mai importanta atunci cand ne propunem sa cream o afacere sociala. Uneori, cei care isi propun sa aduca beneficii sociale unor comunitati risca sa cada in capcana arogantei. Acestia sunt asa-zisii ‘binevoitori’, cei care au intentii bune si doresc sa faca din lume un loc mai bun, dar care sunt intoleranti fata de slabiciunile, neputintele, greselile si defectele umane ale ‘clientilor’ lor sau chiar fata de diferentele culturale. Daca, in calitate de antreprenori initiatori ai unei afaceri sociale, va surprindeti uneori intrebandu-va ‘Ce este cu acesti oameni? De ce nu apreciaza lucrurile bune pe care incerc sa le fac pentru ei?’, inseamna ca ati luat-o pe o cale gresita. Opriti-va si reganditi-va proiectele.”
Up17102019
“Insa, mai presus de toate, nu va descurajati daca inceputul o sa vi se para dezamagitor. Unele dintre primele computere de birou lansate pe piata in 1981 aveau o memorie de numai 256kB, adica o mica fractiune din memoria de care dispune astazi o jucarie inteligenta. Primele automobile puteau circula cu extraordinara viteza de 8 km/h. Iar primul zbor cu avionul al fratilor Wright a durat 12 secunde si a acoperit odistanta de aproximativ 36 de metri. Asa incep lucrurile. In timp, numerosi inovatori, colaboratori, rivali sau imitatori adauga unui proiect initial noi caracteristici, concep imbunatatiri ingenioase si cauta modalitati de a-i spori performantele. Fiecare etapa din evolutia unui proiect aduce cu ea noi provocari si deschide noi posibilitati. Intr-un sir neintrerupt, ideile se adauga una alteia, apropiindu-ne de ceea ce ne dorim sa fim.
In acest fel va progresa si domeniul afacerilor sociale. Deoarece generatiile care ne vor urma vor putea invata din primele noastre experiente ezitante, peste 10, 20 ori 50 de ani reusitele extraordinare pe care le sarbatorim astazi vor parea imature si ridicole.”
Up12112019
“Cum va fi lumea peste 20 sau 50 de ani de acum inainte? Iata o discutie interesanta. Dar cred ca o intrebare mai importanta este: Cum am vrea sa fie lumea peste 20 sau 50 de ani de acum inainte?
Diferenta dintre cele doua intrebari este foarte semnificativa. In prima formulare, suntem in postura de observatori pasivi ai evenimentelor care se desfasoara prin fata ochilor nostri. In cea de-a doua formulare, suntem creatorii activi ai rezultatului dorit.
Consider ca a sosit momentul sa preluam conducerea asupra viitorului nostru si sa incetam a-l mai accepta in mod pasiv. Irosim prea mult timp si talent in prezicerea viitorului si insuficient in imaginarea viitorului pe care ne dorim sa-l vedem cu ochii. Oricum nu vom putea ajunge prea departe in prezicerea viitorului. Cu toata intelepciunea, expertiza si experienta noastra, esuam in mod repetat in imaginarea schimbarilor uluitoare pe care istoria ni le pune in cale.
Sa ne intoarcem in anii 1940. Nimeni nu prevedea atunci ca, in decurs de 50 de ani, Europa avea sa devina o entitate fara granite politice cu o moneda unica. Nimeni nu a prevazut caderea Zidului Berlinului, nici macar cu o zi inainte ca asta sa se intample. Si nimeni nu a prevazut ca Uniunea Sovietica se va dezintegra si ca atat de multe state independente se vor desprinde de ea atat de curand.
Acelasi lucru se poate observa si in domeniul tehnologiei. Nimeni nu prevedea, in anii 1960 ca o retea globala de computere numita internet avea sa puna stapanire pe lume intr-un timp foarte scurt. Nimeni nu a prevazut ca obiecte precum laptop, palmtop, BlackBerry, iPod, iPhone si Kindl vor fi folosite de milioane de oameni. Chiar si acum 20 de ani, nimeni nu putea sa prevada ca telefoanele mobile vor deveni parte integranta a vietii din orice sat al lumii.
Sa recunoastem: nu puteam sa prezicem cum va arata lumea anului 2010 nici macar in 1990 – si nu este vorba decat de 20 de ani. Ne da aceasta situatie vreo credibilitate daca am incerca sa prezicem astazi cum va arata lumea in anul 2030, avand in vedere ca viteza cu care intervin schimbarile lumii creste pe zi ce trece?
Daca tot trebuie sa facem predictii, avem doua posibilitati. Una ar fi sa invitam cei mai buni analisti din domeniul stiintific, tehnologic si economic sa isi expuna cele mai inteligente proiectii pentru urmatorii 20 de ani. A doua ar fi sa cerem celor mai talentati scriitori de SF sa-si imagineze lumea in anul 2030. Daca m-ati intreba cine cred eu ca are mai multe sanse sa se apropie de realitatea lumii de peste 30 de ani v-as raspunde fara o secunda de ezitare ca scriitorii ar fi cu mult inaintea analistilor experti.
Motivatia mea este foarte simpla. Expertii au experienta in previziunile bazate pe evenimentele trecute si prezente, dar in lumea reala cursul evenimentelor este determinat de visurile oamenilor.”
Disponibila pentru imprumut.