Cartea o poti cumpara de aici sau de aici.
“In copilaria mea, mentalitatea anilor ’60 din Statele Unite tindea spre aspiratie si inspiratie – sa atingi scopuri marete si nobile. N-am mai vazut ceva asemanator de atunci. Una dintre cele mai timpurii amintiri ale mele era cea a lui John F. Kennedy, un barbat inteligent si carismatic, care reprezenta imaginea vie a unei schimbari in bine a lumii – explorarea spatiului cosmic, obtinerea de drepturi egale si eradicarea saraciei. El si ideile sale au avut un impact semnificativ asupra felului meu de a gandi.
Statele Unite se aflau atunci la apogeu in raport cu restul lumii, fiind responsabile pentru 40% din economia globala, comparativ cu cei aproximativ 20% din prezent; dolarul era moneda lumii; iar Statele Unite erau puterea militara dominanta. Sa fii ‘liberal’ insemna sa fii dedicat ideii de progres rapid si corect, in timp ce ‘conservator’ insemna sa ramai intepenit in metode vechi si nedrepte – cel putin asa mi se parea mie si celor mai multi oameni din jurul meu. Din perspectiva noastra, Statele Unite erau bogate, progresiste, bine conduse si aveau misiunea de a se perfectiona rapid din toate punctele de vedere. Eram poate naiv, dar nu eram singurul.
In acei ani, toata lumea vorbea despre bursa de valori, pentru ca mergea extraordinar de bine si oamenii faceau bani. Inclusiv cei care jucau golf pe un teren din localitate numit Links, unde am inceput sa car crosele pe cand aveam 12 ani. Asa ca mi-am luat banii castigati din asta si am inceput sa joc la bursa. Prima mea investitie a fost la Northeast Airlines. Am ales-o deoarece era singura companie de care auzisem care vindea o actiune cu mai putin de 5$. M-am gandit ca, cu cat cumpar mai multe actiuni, cu atat voi castiga mai multi bani. Era o strategie prosteasca, dar mi-am triplat banii. Northeast Airlines era de fapt pe punctul de a da faliment si a fost cumparata de alta companie. Am avut noroc, dar nu am stiut la acea vreme. Am crezut doar ca era usor sa faci bani pe piete, asa ca am devenit un impatimit.
Pe atunci, revista ‘Fortune’ avea un mic cupon detasabil pe care il puteai trimite prin posta pentru a primi rapoarte anuale gratuite de la companiile din topul Fortune 500. Le-am comandat pe toate. Imi aduc si acum aminte cum ma uitam la postasul care cara nemultumit toate acele rapoarte la usa noastra si cum le-am cercetat pe fiecare in parte.
Atunci am inceput sa imi creez un portofoliu de investitii. Pe masura ce bursa de valori continua sa urce, al Doilea Razboi Mondial si Marea Criza pareau niste amintiri indepartate, iar investitiile doar o chestiune de a cumpara ceva si de a vedea cum creste. Aveau sa creasca cu siguranta, spunea toata lumea, deoarece administrarea economiei devenise o stiinta. La urma urmei, actiunile crescusera de aproape patru ori in ultimii zece ani si unele se apreciasera mult mai mult de atat.
Prin urmare, ‘metoda costului mediu unitar’ – sa investesti in esenta aceeasi suma de dolari pe piata in fiecare luna, indiferent de cate actiuni puteai sa cumperi cu ea – era strategia pe care o urmau majoritatea oamenilor. Bineinteles ca era si mai bine sa alegi cele mai bune actiuni, asa ca asta incercam si eu si toti ceilalti. Aveai de ales din mii de actiuni, toate incluse ordonat intr-o lista, pe ultimile cateva pagini ale ziarului.
Desi imi placea sa joc pe piete, imi placea sa ma joc si cu prietenii mei, fie in cartier atunci cand eram copil, fie sa folosesc acte de identitate false ca sa intram in baruri cand eram adolescenti sau, acum, sa mergem impreuna la festivaluri de muzica si in excursii in care putem face scufundari. Am judecat mereu de unul singur si am fost inclinat sa-mi asum riscuri pentru a obtine o rasplata – nu doar pe piete, ci in general. Pe langa asta, ma temeam de plictiseala si de mediocritate mult mai mult decat de esec. Pentru mine, extraordinar e mai bun decat ingrozitor si ingrozitor e mai bun decat mediocru, deoarece ingrozitor cel putin da gust vietii. Citatul din albumul de liceu pe care mi l-au ales prietenii a fost din Thoreau: ‘Daca un om nu tine pasul cu tovarasii sai, poate e din cauza ca aude un alt tobosar. Lasa-l sa paseasca dupa muzica pe care o aude el, indiferent ce ritm ar avea si cat de indepartata ar fi’.
In 1966, in ultimul an de liceu, bursa inca era intr-o perioada de avant, iar eu faceam bani si ma distram de minune, chiulind de la scoala cu prietenul meu cel mai bun, Phil, ca sa mergem la surf si sa facem ce fac de obicei baietii de liceu amatori de distractie. Bineinteles ca nu stiam atunci, dar acel an avea sa fie anul de varf al bursei. Dupa aceea, aproape orice credeam ca stiu despre bursa s-a dovedit a fi gresit.”
Up14022020
“Desi imi placea sa fac bani, era mult mai important sa am o munca si relatii semnificative. O munca semnificativa inseamna pentru mine sa ma aflu intr-o misiune de care sa devin cu totul captivat, iar relatiile semnificative sunt cele pe care le am cu persoane la care tin mult si care tin la randul lor la mine.
Gandeste-te: nu are sens ca scopul tau sa fie acela de a face bani, deoarece banii nu au valoare intrinseca – valoarea lor vine din ceea ce poti cumpara cu ei, si nu poti cumpara totul. Este mai intelept sa incepi cu ceea ce iti doresti foarte mult, adevaratele tale scopuri, si apoi sa muncesti din greu la ce e nevoie pentru a le atinge. Banii vor fi unul dintre lucrurile de care ai nevoie, dar nu sunt singurul si cu siguranta nu cel mai important, odata ce depasesti suma de care ai nevoie pentru a obtine ceea ce iti doresti cu adevarat.
Cand te gandesti la lucrurile pe care ti le doresti mult, este util sa te gandesti la valorile lor relative, astfel incat sa le apreciezi corect. In cazul meu, imi doream in egala masura o munca semnificativa si relatii semnificative, si pretuiam mai putin banii – atat timp cat aveam destui pentru a-mi asigura nevoile de baza. Gandindu-ma la importanta relativa a relatiilor minunate si a banilor, era clar ca relatiile erau mai importante deoarece nu exista nicio suma de bani pe care as fi luat-o in schimbul unei relatii semnificative, intrucat nu as fi putut cumpara cu acei bani nimic care sa fie mai valoros. Prin urmare, pentru mine munca si relatiile semnificative erau si sunt si acum scopurile mele principale si tot ce am facut a fost pentru ele. Castigul banilor a fost un rezultat secundar al acestora.”
Up24022020
“Bineinteles ca am continuat sa facem greseli, desi toate au fost in limitele asteptate de noi. Lucrul grozav a fost ca am tras mai multe foloase din greselile pe care le-am facut deoarece ne-am creat obiceiul de a le privi ca pe niste ocazii de a invata si de a ne perfectiona. Una dintre cele mai memorabile greseli ale noastre s-a intamplat la inceputul anilor ’90, cand Ross, care se ocupa atunci de tranzactionare, a uitat sa introduca o tranzactie pentru un client si banii au stat pur si simplu asa, in numerar. Pana cand a fost descoperita greseala, prejudiciul era de cateva sute de mii de dolari.
A fost o eraore teribila si costisitoare si as fi putut sa fac ceva drastic, de exemplu sa il concediez pe Ross, pentru a transmite mesajul ca greselile nu vor fi tolerate. Dar pentru ca greselile pot aparea tot timpul, nu ar fi facut decat sa-i incurajeze pe ceilalti sa le ascunda pe ale lor, ceea ce ar fi dus la erori chiar mai mari si mai costisitoare. Am crezut cu tarie ca ar trebui sa aducem la suprafata problemele si dezacordurile, pentru a invata ce ar trebui sa facem ca sa reparam lucrurile. Ca atare, eu si Ross am lucrat pentru a crea un ‘jurnal al erorilor’ in cadrul departamentului de tranzactionare. De atunci incolo, de cate ori aveam un rezultat prost (nu era executata o tranzactie, plateam costuri semnificativ mai mari decat trebuia pe o tranzactie etc.), agentii il inregistrau si mergeam mai departe. Pe masura ce am urmarit si ne-am ocupat permanent de aceste probleme, masinaria noastra de executie a tranzactiilor s-a imbunatatit continuu.
Cand ai un proces care garanteaza ca problemele sunt aduse la suprafata si cauzele lor primare sunt diagnosticate, iti asiguri o perfectionare continua.”
Up04032020
“Apoi am vorbit cu formatorii recunoscuti pe care ii stiam – Bill Gates, Elon Musk, Reed Hastings, Muhammad Yunus, Geoffrey Canada, Jack Dorsey (de la Twitter), David Kelley (de la IDEO) si altii. Toti si-au imaginat concepte remarcabile si au intemeiat organizatii pentru a le infaptui si au facut asta in mod repetat de-a lungul unor perioade lungi de timp. I-am rugat sa-si ia o ora din timp in care sa-si evalueze personalitatea pentru a le descoperi valorile, aptitudinile si abordarile. Desi nu au fost perfecte, aceste evaluari au fost nepretuite. (De fapt, le-am adaptat si le-am perfectionat pentru a ne ajuta in recrutare si management). Raspunsurile oferite de acesti fondatori la intrebarile standard mi-au pus la dispozitie dovezi obiective si masurabile din punct de vedere statistic cu privire la asemanarile si deosebirile dintre ei.
Se pare ca au multe in comun. Toti gandesc pe cont propriu si nu lasa pe nimeni si nimic sa le stea in cale pentru a-si atinge scopurile indraznete. Au o harta mentala foarte solida cu privire la cum ar trebui facute lucrurile si, in acelasi timp, sunt dispusi sa testeze aceasta harta in lumea reala si sa-si schimbe modul in care actioneaza, pentru a face ca lucrurile sa mearga mai bine. Sunt extrem de rezilienti, pentru ca nevoia de a realiza ceea ce si-au inchipuit este mai puternica decat suferinta prin care trec in timp ce se straduiesc sa o realizeze. Poate cel mai interesant, au o viziune mai larga decat majoritatea oamenilor, fie pentru ca viziunea le apartine, fie pentru ca stiu cum sa o preia de la altii care pot vedea ceea ce ei nu pot. Cu totii sunt capabili sa vada atat imaginea de ansamblu, cat si detaliile minuscule (si nivelele dintre ele) si sintetizeaza perspectivele pe care le obtin la acele nivele diferite, pe cand majoritatea oamenilor vad ori una, ori alta. Sunt totodata creativi, sistematici si practici. Sunt hotarati si deschisi la minte in acelasi timp. Mai presus de toate, sunt pasionati de ceea ce fac, intoleranti cu oamenii care lucreaza pentru ei si care nu fac o treaba excelenta si vor sa aiba un impact mare si benefic asupra lumii.”
Up10032020
“Eroii nu sunt eroi de la inceput; ei devin astfel datorita faptului ca un lucru duce la altul. Diagrama de pe urmatoarea pagina arata calatoria arhetipala a eroului.
Ei incep de obicei ducand o viata obisnuita, intr-o lume obisnuita si sunt atrasi de ‘chemarea aventurii’. Aceasta ii duce pe un ‘drum al incercarilor’ plin de lupte, tentatii, succese si esecuri. Pe parcurs, ei sunt ajutati de altii, adesea de cei mai avansati in calatoria lor si care le servesc drept mentori, desi cei mai putin avansati ajuta si ei in diferite feluri. Ei dobandesc, de asemenea, aliati si dusmani si invata cum sa lupte, adesea impotriva conventiilor. Pe parcurs dau peste tentatii si au ciocniri si reconcilieri cu tatii sau fiii lor. Isi depasesc teama de lupta datorita hotararii lor extraordinare de a obtine ceea ce vor si isi dobandesc ‘puterile speciale’ (adica abilitatile) atat din ‘luptele’ care ii testeaza si ii invata, cat si din daruri (cum ar fi sfaturile) primite de la altii. De-a lungul timpului au si succese, si esecuri, dar au din ce in ce mai multe succese decat esecuri, pe masura ce devin mai puternici si se straduiesc mai mult, ceea ce duce la lupte tot mai mari si mai grele.
Eroii trec inevitabil prin cel putin un esec foarte mare (experienta pe care Campbell o numeste ‘abis’ sau ‘burta balenei’) care ii testeaza daca au capacitatea sa isi revina, sa lupte mai inteligent si cu mai multa hotarare.
Daca reusesc, ei sufera o schimbare (o ‘metamorfoza’) in care simt frica ce ii protejeaza, fara sa piarda agresivitatea care ii propulseaza. Odata cu triumfurile vin si recompensele. Desi nu isi dau seama cand sunt in lupta, cea mai mare recompensa a eroului este ceea ce Campbell numeste ‘rasplata’, si anume cunoasterea speciala cu privire la cum sa reusesti pe care eroul a castigat-o in calatoria lui.”
Up19032020
“Cea mai distinctiva calitate a omului este capacitatea noastra singulara de a privi realitatea dintr-o perspectiva mai inalta si de a sintetiza o intelegere a ei. In timp ce alte specii actioneaza urmandu-si instinctele, numai omul poate sa se ridice deasupra lui si sa priveasca in cadrul circumstantelor si timpului sau (inclusiv inainte si dupa existenta sa). De exemplu, putem sa cugetam la modurile in care masinariile zburatoare ale naturii, cele care inoata si miliarde de alte masinarii, de la cele microscopice la cele cosmice, interactioneaza unele cu altele pentru a alcatui un intreg functional care evolueaza in timp. Asta din cauza ca evolutia creierului i-a furnizat omului un neocortex mult mai dezvoltat, care ne da puterea de a gandi abstract si logic.
Desi gandirea noastra de nivel superior ne face unici intre specii, poate deopotriva sa ne si deruteze. Alte specii au o viata mult mai simpla si mai lipsita de complicatii, fara sa se lupte ca oamenii cu ce e bine si ce e rau. Spre deosebire de animale, majoritatea oamenilor se straduiesc sa impace emotiile si instinctele (care provin din partea primara a creierului) cu ratiunea (care provine din partea creierului mai dezvoltata la oameni). Aceasta lupta ii face sa confunde ceea ce vor ei sa fie adevarat cu ceea ce este adevarat in realitate.”
Up25042020
“Ceea ce vei fi depinde de perspectiva pe care o ai. Drumul tau in viata va depinde de modul in care vezi lucrurile si de cine si ce te simti legat (familia ta, comunitatea, tara, omenirea, intregul ecosistem, totul). Va trebui sa decizi in ce masura vei pune interesele altora deasupra intereselor tale si pentru cine vei alege sa faci asta. Aceasta din cauza ca te vei ciocni cu regularitate de situatii care te vor obliga sa faci asemenea alegeri.
Desi astfel de decizii ar putea parea prea erudite pentru gustul tau, le vei lua oricum la nivel constient sau subliminal si vor fi foarte importante.
Mie mi se pare senzational sa accept realitatea, sa ma privesc din perspectiva naturii si sa fiu o particica infinitezimala a intregului. Scopul meu instinctual si intelectual este doar sa evoluez si sa contribui un pic la evolutie cat sunt aici si cat sunt ceea ce sunt. In acelasi timp, lucrurile pe care le iubesc cel mai mult – munca si relatiile mele – sunt cele care ma motiveaza. Asadar, gasesc ca e minunat modul in care functioneaza realitatea si natura, inclusiv cel in care eu si toate celelalte lucruri ne vom descompune si ne vom recompune – desi, din punct de vedere emotional, despartirea de cei la care tin mi se pare greu de apreciat.”
Up09062020
“Cei doi ‘tu’ se lupta sa te controleze. Sunt ca dr. Jekyll si Mr. Hyde, desi tu cel de la nivel superior nu esti constient de tine cel de la nivel inferior. Acest conflict este universal; daca esti suficient de atent, poti vedea de-a dreptul cum parti diferite din creierul unei persoane se cearta una cu alta. De exemplu, cand cineva ‘este furios pe sine insusi’, cortexul prefrontal se ciondaneste cu amigdala (sau alte parti de nivel inferior ale creierului). Cand cineva se intreaba: ‘De ce am mancat toata prajitura?’, raspunsul este: ‘Deoarece tu cel de la nivelul inferior te-ai invins pe tine cel de la nivelul superior’.
Odata ce intelegi cum se lupta intre ei: a) tu cel logic / constient si b) tu cel de la nivel emotional / subconstient, poti sa iti dai seama ce se intampla cand cei doi ‘tu’ au de-a face cu alti oameni si cu propriile lor ‘euri’. Este o harababura. Sinele de nivel inferior este ca un caine de lupta -vrea sa se bata chiar si atunci cand sinele de nivel superior vrea sa lamureasca lucrurile. Este foarte derutant deoarece tu si oamenii cu care ai de-a face nustiu de obicei ca exista aceste bestii de nivel inferior, ca sa nu mai discutam ca incearca sa deturneze comportamentul tuturor.”
Up19062020
“Ne nastem cu atribute care pot atat sa ne ajute, cat si sa ne faca rau, in functie de aplicarea lor. Majoritatea atributelor sunt o sabie cu doua taisuri care aduc potentiale beneficii, dar pot face si mult rau. Cu cat atributul este mai extrem, cu atat mai extreme sunt si potentialele rezultate bune sau rele pe care este probabil sa le produca. De exemplu, o persoana foarte creativa, orientata catre rezultate, care se pricepe sa gaseasca idei noi s-ar putea sa subestimeze detaliile vietii zilnice, care sunt si ele importante; e posibil sa fie atat de determinata in urmarirea unor scopuri pe termen lung incat sa manifeste dispret fata de oamenii care se concentreaza pe detaliile vietii zilnice. In mod asemanator, o persoana orientata catre sarcini si care se pricepe foarte bine la detalii ar putea sa subestimeze creativitatea – si chiar mai rau, ar putea sa o reduca la tacere in interesul eficientei. Acesti doi oameni ar putea sa faca echipa foarte buna, dar le va fi probabil greu sa profite de modul in care se completeaza, deoarece felul in care functioneaza creierul lor ii impiedica sa vada valoarea tipului de gandire al celuilalt.”
Up20062020
“Un prim pas necesar in orice calatorie prin viata este sa stii cum esti configurat. Nu conteaza ce faci cu viata ta, atata vreme cat este in concordanta cu firea si aspiratiile tale. Dat fiind ca mi-am petrecut timpul cu unii dintre cei mai bogati, mai puternici si mai admirati oameni din lume, cat si cu unii dintre cei mai saraci si mai dezavantajati oameni din cele mai nestiute colturi ale gloobului, pot sa te asigur ca, dincolo de un nivel de baza, nu exista nicio corelatie intre nivelul fericirii si indicatorii conventionali ai succesului. Un tamplar care obtine cea mai profunda satisfactie din lucrul cu lemnul poate avea fara indoiala o viata la fel de buna sau mai buna decat a presedintelui Statelor Unite. Daca ai invatat ceva din aceasta carte, sper sa fie faptul ca toata lumea are puncte forte si puncte slabe si ca toti avem un rol important de jucat in viata. Natura a facut totul si pe fiecare in parte cu un scop. Curajul de care ai cel mai mult nevoie nu este cel care te face sa izbutesti in fata altora, ci cel care iti permite sa fii sincer fata de sinele tau adevarat, indiferent ce vor alti oameni sa fii.”
Up21062020
“Ne putem schimba? Cu totii putem invata date si abilitati noi, dar putem invata sa schimbam si modul in care suntem inclinati sa gandim? Raspunsul este un ‘da’ cu unele rezerve.
Plasticitatea creierului este ceea ce ii permite acestuia sa isi schimbe ‘configurarea softului’. Mult timp, oamenii de stiinta au crezut ca, dupa o anumita perioada critica din copilarie, majoritatea conexiunilor neurologice ale creierului sunt fixate si extrem de improbabil sa se schimbe. Dar o cercetare recenta a sugerat ca o larga varietate de practici – de la exercitiul fizic la studiu si meditatie – pot duce la schimbari fizice si fiziologice in creierul nostru care ne afecteaza capacitatea de a gandi si de a ne forma amintiri. Intr-un studiu efectuat pe calugarii budisti, care practica mai mult de zece mii de ore de meditatie, cercetatorii de la Universitatea din Wisconsin au inregistrat niveluri semnificativ mai ridicate ale undelor gama in creierul lor; aceste unde sunt asociate cu perceptia si rezolvarea problemelor.
Asta nu inseamna ca avem un creier flexibil la infinit. Daca ai o inclinatie pentru un anumit mod de gandire, ai putea sa te antrenezi sa operezi astfel si sa ti se para mai usor odata cu timpul, dar este putin probabil sa iti schimbi directia de baza. In mod asemanator, este posibil sa te antrenezi sa fii mai creativ, dar daca nu esti creativ in mod natural, exista probabil o limita pentru ceea ce poti face. Pur si simplu asta este realitatea, asa ca am face bine sa o acceptam si sa invatam cum sa ne descurcam cu ea. Exista tehnici de adaptare pe care le putem folosi – de exemplu, o persoana creativa, dezorganizata, care pierde probabil notiunea timpului isi poate dezvolta obisnuinta sa foloseasca alarme; cine nu e bun la un anumit tip de gandire se poate antrena sa se bazeze pe gandirea altora, care sunt mai buni. Cel mai bun mod de schimbare este sa faci exercitii mentale. La fel ca in cazul exercitiului fizic, poate fi greu daca nu te ajuti de bucla habitudinala despre care an discutat mai devreme, pentru a asocia recompensele cu actiunea, ‘reconfigurandu-ti’ creierul astfel incat sa-i placa invatarea si schimbarea benefica.”
Up01072020
“Gandeste-te la fiecare decizie ca la un pariu cu o probabilitate si o recompensa daca ai avut dreptate, respectiv cu o probabilitate si o penalizare daca ai gresit. In mod normal, o decizie castigatoare este una cu o valoare anticipata pozitiva, ceea ce inseamna ca recompensa inmultita cu probabilitatea ca ea sa se intample este mai mare decat penalizarea inmultita cu probabilitatea ca ea sa se intample, iar cea mai buna decizie este aceea cu valoarea anticipata cea mai mare.
Hai sa zicem ca recompensa in cazul in care ai dreptate este de 100 de dolari, iar probabilitatea este de 60%, in timp ce penalizarea in cazul in care gresesti este tot de 100 de dolari. Daca inmultesti recompensa cu probabilitatea sa ai dreptate, obtii 60 de dolari, iar daca inmultesti penalizarea cu probabilitatea de a gresi (40%), obtii 40 de dolari. Daca scazi penalizarea din recompensa, diferenta este valoarea anticipata, care in acest caz este pozitiva (+20 de dolari). Odata ce intelegi valoarea anticipata, intelegi totodata ca nu este intotdeauna cel mai bine sa pariezi pe ce este cel mai probabil. De exemplu, sa presupunem ca ceva care o sansa de reusita din cinci (20%) va avea un profit de zece ori mai mare (adica 1000 de dolari) decat suma care te va costa daca este un esec (100 de dolari). Valoarea sa anticipata este pozitiva (120 de dolari), deci este probabil o decizie inteligenta, chiar daca sansele iti sunt potrivnice, atata timp cat poti sa acoperi pierderea. Foloseste aceste probabilitati in mod repetat si iti vor aduce cu siguranta rezultate castigatoare in timp.”
Up19072020
“Oamenii fac adesea greseala de a se concentra pe ceea ce ar trebui facut, neglijand intrebarea mai importanta referitoare la cine ar trebui sa primeasca responsabilitatea de a stabili ce ar trebui facut. E de-a-ndoaselea. Cand stii de ce ai nevoie de la o persoana ca sa faca bine treaba si stii cum este persoana pe care o pui in acel post, poti sa-ti dai foarte bine seama cum vor decurge lucrurile.
Imi amintesc de un caz in care unul dintre cei mai talentati directori in ascensiune ai nostri alcatuia un plan de tranzitie astfel incat sa poata trece intr-o alta functie. A ajuns la o sedinta cu Comitetul de Management cu un dosar plin de diagrame de activitati si harti ale responsabilitatilor care detaliau fiecare aspect al sectorului de care fusese responsabil si explica cum l-a automatizat si sistematizat cat mai mult posibil pentru a-l pune la adapost de greseli. A fost o prezentare impresionanta, dar a devenit repede clar ca nu avea un raspuns referitor la persoana care avea sa ii ia locul si la ceea ce se va intampla daca acea persoana vedea lucrurile diferit si alcatuia un alt plan. Cine avea sa supravegheze mecanismul construit de el, cine il va cerceta sa nu aiba probleme si il va imbunatati in permanenta sau se va hotara sa se scape de el? De ce calitati ar avea nevoie o asemenea persoana pentru a obtine aceleasi rezultate excelente pe care le avusese el – care erau, adica, specificatiile importante ale postului cu care ar trebui sa se potriveasca persoana? Unde ne-am duce sa recrutam o astfel de persoana?”
Up20072020
“Intelege ca performanta scolara nu iti spune prea multe daca o persoana are sau nu valorle si capacitatile pe care le cauti. In mare masura pentru ca sunt cel mai usor de apreciat, memoria si viteza de procesare tind sa fie capacitatile care determina succesul scolar, prin urmare performanta scolara este un etalon excelent al acestor calitati. Performanta scolara este un etalon bun si pentru a afla cat de determinata este o persoana sa aiba succes, dar si pentru disponibilitatea si capacitatea ei de a respecta instructiunile. Dar cand vine vorba despre evaluarea simtului realitatii al unui candidat, a viziunii. a creativitatii sau a capacitatii de a lua decizii, foile matricole au o importanta limitata. De vreme ce aceste trasaturi sunt cele mai importante, trebuie sa privesti dincolo de scoala pentru a verifica daca le are un candidat.”
Up04092020
“Cineva care nu are prea multe poate sa fie mai generos dand putin decat este o persoana bogata care da mult. Unii oameni raspund la generozitate, in timp ce altii raspund la bani. Ii vrei alaturi de tine pe cei din prima categorie si vrei sa ii tratezi intotdeauna cu generozitate.
Cand nu aveam nimic, am fost cat de generos am putut cu oamenii care mi-au apreciat mai mult generozitatea decat salariile mai mari pe care altii si-ar fi permis sa le dea. Din acest motiv, au ramas alaturi de mine. Nu am uitat niciodata acest lucru si am avut grija sa ii fac bogati cand am avut ocazia. Si ei la randul lor au fost generosi cu mine in felul lor atunci cand am avut nevoie cel mai mult de generozitatea lor. Am obtinut cu totii ceva mult mai valoros decat banii – si am castigat si bani.
Aminteste-ti ca singurul scop al banilor este sa te ajute sa obtii ceea ce iti doresti, asadar gandeste-te bine la ce pretuiesti si asaza acest lucru mai presus de bani. Pentru ce suma ai vinde o relatie buna? Nu exista destui bani pe lume care sa te faca sa renunti la o relatie de pret.”
Up07092020
“Fii constient ca leadershipul extraordinar nu este in general ceea ce se spune ca ar fi. Nu folosesc cuvantul ‘leadership’ ca sa descriu ceea ce fac eu sau ceea ce cred ca este bine, deoarece nu consider ca ceea ce gandesc majoritatea oamenilor despre ‘un bun leadership’ este eficace. Majoritatea oamenilor cred ca un lider bun este o persoana puternica, care ii face pe ceilalti sa aiba incredere si ii motiveaza sa il urmeze, cu un accent pe ‘sa il urmeze’. Adesea, liderul stereotip considera ca intrebarile si disputele sunt amenintatoare si prefera ca oamenii sa faca ce li se spune. Ca o prelungire a acestei paradigme, liderul poarta povara principala a luarii deciziilor. Dar pentru ca asemena lideri nu sunt niciodata atat de atotcunoscatori pe cat incearca sa para, tind sa se instaleze dezamagirea si chiar furia. De aceea oamenii care si-au iubit candva liderii charismatici vor adesea sa scape de ei.”
Up08092020
“Recunoaste ca oamenii care fac achizitii in numele tau probabil ca nu iti cheltuiesc banii cu intelepciune. Aceasta din cauza ca: 1) nu sunt banii lor si 2) este dificil de stiut care ar trebui sa fie pretul corect. De exemplu, daca cineva propune un pret de 125.000 de dolari pentru un proiect de consultanta, este neplacut, dificil si ambiguu sa iti dai seama care este pretul pietei si apoi sa negociezi un pret mai bun. Dar aceeasi persoana care ezita sa negocieze cu consultantul se va targui frenetic atunci cand angajeaza pe cineva sa ii zugraveasca locuinta. Trebuie sa ai sisteme de control adecvate sau, si mai bine, o parte a organizatiei specializata in acest gen de lucruri. Exista vanzari cu amanuntul si angro. Vrei sa platesti pret de angro ori de cate ori este posibil.”
Daca vrei cartea ta, click aici.