“Brainstormingul este, probabil, una dintre cele mai cunoscute tehnici creative de solutionare a problemelor.”

Cartea o poti cumpara de aici.

“Nici un om nu este complet lipsit de creativitate. Pentru a ne convinge, nu trebuie decat sa privim, neobservati, un grup de copii care se joaca. Din pacate insa, odata cu varsta, sistemul educativ determina subordonarea inventivitatii in favoarea altor abilitati dobandite. Rutina cursurilor scolare si mai apoi universitare, in domenii teoretice sau practice de activitate, asigura dezvoltarea puternica a altor capacitati in detrimentul creativitatii innascute. De fapt, realitatea este chiar mai rea de atat: in multe cazuri, abordarile creative in ceea ce priveste solutionarea diverselor probleme este descurajata in mod activ.

Iata in continuare exemplul unui student aflat la examenul de fizica. Profesorul a intrebat: ‘Avand la dispozitie un barometru, cum poti afla inaltimea unei cladiri?’ Raspunsul studentului – ‘M-as urca pe acoperis, as lega barometrul cu o sfoara si l-as cobori pana la pamant; apoi l-as ridica si as masura sfoara’ – nu a fost pe placul examinatorului, care l-a si sanctionat. Contestand aceasta decizie, tanarul a solicitat arbitrajul unei persoane obiective, neutre. Dupa ce a ascultat opiniile ambelor parti, arbitrul i-a oferit studentului o a doua sansa de a raspunde la intrebare. Acceptand, acesta a replicat: ‘As masura presiunea atmosferica la sol si apoi la nivelul acoperisului. Diferenta ofera indicatii asupra inaltimii cladirii.’Profesorul s-a declarat multumit si i-a acordat o nota aproape maxima. Mai tarziu arbitrul s-a apropiat de student si l-a intrebat de ce a incercat sa-l ia peste picior pe profesor. Dupa ce a mai oferit cateva alte solutii la intrebarea cu pricina – incercati sa gasiti si dumneavoastra cateva inainte de a citi raspunsurile de la sfarsitul capitolului – tanarul a mai spus: ‘M-am saturat de felul in care acest curs de fizica imi inabusa creativitatea. Am vrut sa demonstrez ca exista si alte moduri, la fel de corecte, de a raspunde la intrebarea aceea.’ (NB: Solutiile acestei probleme si a celor prezentate in continuare pot fi gasite la sfarsitul capitolului de fata.)

Cu alte cuvinte, in mod neintentionat si inconstient, sistemul educational ridica bariere in calea cretivitatii umane – obstacole care trebuie identificate si apoi indepartate. Mai mult decat atat, in situatiile caracterizate de inventivitate si ingeniozitate, de exemplu intr-o sesiune de brainstorming, aceste bariere trebuie coborate cat mai mult posibil, dat fiind faptul ca ele nu au absolut nici un rol in atmosfera de libera initiativa creata. De cateva ori cu ocazia unor astfel de sesiuni, am aranjat astfel incat in afara incaperii respective sa fie plasat un cuier de palarii. La sosire, participantii erau rugati sa-si atarne  acolo toate barierele si ideile preconcepute!”

Up26022020

“Fiecare om dispune de o capacitate robusta de evaluare a ideilor, care intra in functiune aproape instinctiv ori de cate ori cineva enunta o opinie sau o sugestie. La fel ca in cazul negatiei automate, avem tendinta de a analiza rapid si de a respinge pe loc ideile care ni se par ciudate sau noi: ‘Asta-i o prostie’, ‘Asa ceva nu functioneaza’ sau ‘Am incercat si noi anul trecut, dar n-a mers’. Ideea este asadar ingropata, pierzandu-se sansa unor noi abordari si perspective.

O modalitate de a intelege bariera la care ne referim este de a va privi mainile. Daca palma stanga reprezinta faza de producere a ideilor, iar dreapta o reprezinta pe cea de evaluare, mainile nu sunt despartite una de cealalta ca in viata reala, ci stau strans impreunate, astfel incat imediat dupa nasterea sa, o idee este evaluata in viteza si uneori ucisa cu fraze de genul: ‘chestia asta nu functioneaza’.

Succesul in gandirea creativa impune ca palmele sa fie separate, dreapta (faza de evaluare) fiind lasata deocamdata la o parte. Intr-o situatie de tip creativ, toate ideile sunt acceptabile, indiferent de calitatea lor: bune, rele, utile, inutile, ilegale – nu conteaza, fiindca nici una nu trebuie respinsa. Mai tarziu, cand vom apela si la palma dreapta, vom vedea ca se intampla un lucru ciudat. Unele dintre idei, care initial ar fi fost respinse fara a sta pe ganduri, sunt privite cu alti ochi si poate cu un comentariu de tipul: ‘Stai putin, cred ca ar iesi totusi ceva bun de aici!’ In acest mod, tuturor ideilor li se ofera o sansa de a se dezvolta. In vreme ce solutia initiala pare acum superflua sau chiar ridicola, exista posibilitatea ca altele sa fie deja aplicabile in practica. Prin urmare, evaluarea nu are ce cauta intr-o situatie creativa, toate ideile fiind pe deplin acceptabile, indiferent de caracterul lor aparent improbabil sau inutil. Mai tarziu, la sfarsitul sesiunii creative, una sau doua dintre solutiile cu adevarat interesante vor fi examinate pe indelete.”

Up27022020

“De multe ori s-a spus ca alcoolul ar avea calitati de stimulent, reducand tensiunile. Desi n-am condus nici o sedinta de brainstorming in care membrii grupului sa fi fost altfel decat treji, a existat o situatie in care am folosit totusi alcoolul, si anume in cadrul unui program de pregatire prin intermediul mijloacelor audio/video (vezi bibliografia). Programul ofera exemplul unei sedinte de brainstorming desfasurate in studioul de inregistrari. Atmosfera era extrem de tensionata, cu totul nepotrivita acestui gen de activitate. Pentru ca participantii sa se poata relaxa, inainte de inceperea sesiunii a primit fiecare cate o portie generoasa de whisky. Este de asemenea demn de notat ca gotii obisnuiau sa dezbata de cate doua ori toate problemele de maxima importanta pentru comunitate – o data cand toti participantii erau perfect treji, iar a doua oara cand erau destul de bauti. Astfel, ei puteau fi siguri ca nici un aspect esential al subiectului in discutie nu risca sa fie trecut cu vederea.”

Up28022020

“Sentimentul ca un singur raspuns este suficient, mai cu seama atunci cand corespunde unui tipar evident, constituie o alta bariera. In acest sens, tiparul ABCDE din capitolul 1 este un exemplu edificator. Multi oameni aleg un model si adesea se simt oarecum dezamagiti atunci cand constata ca mai exista inca unul, cat se poate de corect.

O ilustrare sugestiva a acestor bariere mi-a fost oferita de un fost sef de atelier foarte respectat, recent pensionat, care si-a exprimat dorinta de a participa la o sesiune organizata pentru aproximativ cincisprezece manageri de la unitatea respectiva. Dupa obisnuita introducere cu privire la barierele ridicate in calea gandirii creative si la brainstorming, s-a trecut la dezbaterea unei probleme concrete, legate de activitatea in atelierul respectiv. Inainte de inceperea sedintei, fostul sef a fost pus la curent cu ceea ce urma sa se intample si cu indatoririle ce-i reveneau lui (inclusiv suspendarea oricarei critici) si pe care le-a acceptat in intregime. In cursul sedintei insa, nu s-a putut stapani si, la un moment dat, a izbucnit: ‘Am ascultat toate ideile pe care le-ati emis aici si, imi pare rau sa va spun, dar eu le-am incercat cu ani in urma si stiu ca nici una nu merge!!’ Spre cinstea lui, s-a conformat fara nici un fel de suparare indemnului unanim de a suspende orice critica. Mai tarziu, a recunoscut ca una sau doua dintre ideile propuse ar putea fi totusi fezabile, desi, cu ani in urma cand le incercase el, se dovedisera imposibil de pus in practica.”

Disponibila pentru imprumut.

Daca vrei cartea ta, click aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *