” ‘La Zurich trebuie sa vizitati gradina zoologica si bursa (…) acestea sunt cele doua locuri animate ale orasului.’ Aceasta recomandare amuzanta, pe care o fac numerosi participanti la tranzactii bursiere care se intorc din Elvetia, nu este intamplatoare, la fel cum nu este intamplatoare nici apropierea pe care o fac intre cele doua stabilimente. Intr-o tara vecina – Germania – intrarea in bursa din Frankfurt este strajuita de doua sculpturi de mari dimensiuni, reprezentand un urs si un taur, ambii cu un aer feroce, stand parca gata sa se infrunte. Aceste statui ilustreaza o expresie bine cunoscuta din Statele Unite, unde speculantul la bursa ‘a la hausse’ (ce speculeaza momentul de crestere a cursului) este asimilat cu taurul (bull), pe cand speculantul ‘a la baisse’ (cel care speculeaza scaderea cursului) cu ursul (bear). Alegerea acestora ca simbol poate parea surprinzatoare daca nu cunoastem originea acestor asocieri. La inceput, s-a facut aluzie la un proverb celebru: ‘Nu vinde pielea ursului din padure!’ Cand actiunile de pe piata cresc si avem de-a face cu un investitor optimist care vrea sa cumpere, americanii ii aplica eticheta ‘bullish’ (speculant care mizeaza pe cresterea preturilor). Invers, se vorbeste despre un ‘bearish’, cand avem de-a face cu un speculant convins ca actiunile se vor deprecia, si ar vinde tot, chiar si ceea ce nu poseda (operatiune speculativa ‘a la baisse’).
Dar, in spatele acestor fatade ‘zoologice’, se ascunde o lume foarte diversa de actori ai scenei numita piata bursiera, care intervin in ‘spectacol’ dupa anumite reguli, sub privirea severa a jandarmilor gata sa intervina.”
Up25082020
“Este suficient sa asculti buletinele bursiere la radio sau televizor ca sa constati ca lumea bursei se afla intr-o continua efervescenta, vesnic la panda dupa cea mai marunta informatie, pentru a afla daca ii va aduce sau nu profit. Atat gestionarul portofoliului cat si micul actionar vor sa fie primii care sa cunoasca viitorul. Ei trebuie sa anticipeze in permanenta, si de aici aceasta cursa perpetua dupa informatii. ‘Setea’ de a sti inaintea altora este atat de mare incat, adesea, pietele au comportamente aparent irationale. Ele reactioneaza de fapt nu la informatia propriu-zisa, ci la posibiliele ei consecinte. De aici rezulta, uneori, reactii total imprevizibile. Putem spune deci ca oamenii bursei nu traiesc in clipa de fata, ci se proiecteaza intr-un viitor pe care tind sa-l traiasca cu anticipatie, cu sase luni sau chiar cu un an inainte. Vrand sa anticipeze prea mult, li se intampla sa mai si greseasca. Toata arta consta intr-un dozaj potrivit de ratiune si intuitie, dar ingredientele sunt atat de diverse si variabilele atat de numeroase, incat nici o reteta nu mai poate fi aplicata ‘ca la carte’ deoarece principiile teoretice au fost adesea dinamitate de practica. Si asa se intampla ca, in lipsa unor criterii pur stiintifice, ei se pot orienta doar dupa cate un dicton, care avertizeaza: ‘Cine traieste intr-un glob de cristal, va pieri din cauza cioburilor’, care relativizeaza: ‘Arborii nu cresc niciodata pana la cer’ sau sfatuieste: ‘Sa cumperi la sunetul tunurilor si sa vinzi la cel al viorilor’…”
Up02102020
“Principiul ‘bulei’ financiare este foarte usor de inteles, pentru ca fenomenul apare din cand in cand si in viata cotidiana. Daca doriti sa mergeti la un spectacol si nu aveti bilet, va incercati totusi norocul la un bilet in plus. Acolo, gasiti adeseori persoane care va ofera locuri la un pret net superior celui de la ghiseu. Dupa ce platiti, aveti doua posibilitati: fie sa intrati in sala si sa va aplaudati idolul, fie sa fiti tentati sa revindeti biletul, desigur la un pret si mai mare, ca sa obtineti un beneficiu. In ambele cazuri apare o ‘bula financiara’, tradusa printr-o disjunctie intre pretul real al unui bun si pretul propus. In mod evident, acesta nu poate creste oricat. Sa revenim la bilet. Daca trece din mana in mana inainte de spectacol, marindu-si de fiecare data pretul, fiecare intermediar adaugandu-si propriul comision, ce va face ultimul achizitor? Acum exista inca doua posibilitati. Daca este realmente interesat de spectacol, atunci chetuiala nu are nicio importanta si intrarea in sala va fi cea mai buna solutie, deoarece bula nu va suferi o implozie. In schimb, daca ultimul detinator de bilet este in cautarea unui castig banesc, atunci va trebui sa scape de el ‘cu orice pret’, acceptand chiar un rabat. In orice caz, el pierde o parte sau chiar toata miza si ‘bula’ se dezumfla.
Pe pietele financiare principiul este acelasi, dar disjunctia apare intre doua lumi, sfera financiara si cea a economiei reale. La un anumit moment, valoarea unui bun pe piata financiara nu mai corespunde deloc cu valoarea lui reala. Acelasi mecanism se aplica pentru monede, dar si pentru piete specifice, ca cea imobiliara sau a obiectelor de arta.
‘Bule’ exista tot timpul, chiar datorita speculatiilor, si ele se tot amplifica cu anii.”
Disponibila pentru imprumut.