“Regina Sky pasi tacticos in camera si isi trase un scaun dintr-un colt.

‘Buna, Jack,’ spuse asezandu-se picior peste picior. Barbatul inchise usa si se intoarse in pat.

‘Ce vrei, Regina?’ intreba el mohorat.

‘Direct ca de obicei. Macar asta nu s-a schimbat.’ adauga blonda in timp ce inspecta camera cu privirea. ‘Cine e tipa?’ spuse apoi, indreptandu-si scurt privirea catre Gina, care privea scena cu gura cascata.

‘O prietena.’

‘Si cat costa prietena?’ il intreba obraznic avocata.

Gina vru sa zica ceva, insa Jack ii puse impaciuitor mana pe umar.

‘Nu te priveste. Mai bine spune-mi ce cauti aici.’

‘Am nevoie de serviciile tale. Daca te mai ocupi,’ adauga apoi, uitandu-se din nou prin camera sordida, in care mirosul bauturii varsate, al jointului fumat si al sexului de mai devreme formau un cocktail intepator.

‘Si ai venit la ora asta la mine la usa? Nu stii in ce cartier esti?’

‘Nu-ti face tu probleme legat de asta. Eu vreau sa stiu daca ma ajuti.’

‘Depinde despre ce e vorba.’

‘Sunt prea multi ochi pe aici. N-ai vrea tu sa-ti cauti alt client, papusa?’ o chestiona dintr-odata femeia pe Gina.

‘N-ai vrea tu sa te duci dracului?’ o intreba, la fel de dulce, mulatra.”

(…)

Cartea o poti cumpara de aici.

“Jack trase masina in fata inchisorii. Se dadu jos din ea si cauta cu privirea Mercedesul Reginei. Era tras cateva locuri de parcare mai in dreapta. Deja cativa gura casca, probabil din cei care aveau pe cineva in inchisoare, se stransera in spatele ei comentand admirativ. Cand Regina cobori din masina si se indrepta spre el, un cor de fluieraturi obscene se auzi din randul lor. Avocata se opri si isi intoarse capul, fixandu-i cu privirea. Erau niste pustani de culoare care facusera cativa pasi inapoi si isi lasara capul in jos. Regina zambi si isi relua drumul. Tocurile pantofilor Prada loveau ritmic asfaltul, pocnind ascutit pe cimentul batut de soare. Jack isi sterse fruntea de sudoare. Era aproape de amiaza si soarele ardea destul de tare. Aerul conditionat crapase de mult in batrana lui camioneta si, in zile din astea, inauntru era ca intr-un cuptor. Camasa de pe el era uda, de parca acum ar fi scos-o din masina de spalat. Doi politisti grasani care traversau curtea il salutara voiosi. Le raspunse si el, prefacandu-se ca e la fel de incantat ca si el ii vede. Erau prietenii lui Ronnie. Facuse cateva baute cu ei pe cand iesea impreuna cu Ronnie in barurile din orasul vechi. Gandindu-se acum, i se parea ca trecuse o vesnicie de atunci.

‘Grasul ala arata de parca a mancat toate gogosile din zona’, o auzi pe Regina, care tocmai ajunsese langa el. ‘Intotdeauna m-am intrebat de ce ar construi o inchisoare chiar langa sediul politiei, insa, uitandu-ma la astia, incepe sa fie evident. Pur si simplu nu vor sa se osteneasca prea tare.’

Pe Jack il pufni rasul. Ceva asemanator discutase si cu Ronnie ceva mai demult. Adevarul era ca unii dintre ei aratau de parca nu s-ar fi dat jos din masina in ultimii zece ani.

‘Vezi ca o sa pierzi titlul de ursuzul anului daca mai razi mult,’ il atentiona avocata, pe un ton preocupat.

Asta il facu sa rada si mai tare pe Jack. Aproape ca uitase de durerea de cap. Se uita in sus la mandria sistemului judiciar din Jacksonville. Inchisoarea John E. Goode. Era a cincea ca marime din tara. Avea o capacitate de peste doua mii de locuri, cu doua aripi mari, separate, pentru femei si barbati.

‘Mergem?’ o intreba pe Regina, care-si aranja bluza deranjata de la condus.

‘Dupa tine.’ il indemna avocata.

Intrarea in inchisoare simboliza cel mai bine trecerea timpului. Zidurile se scorojira usor si ploile lasasera niste dare intunecate pe exteriorul scarilor. Usile glisante aveau un zgomot enervant care sugera ca mecanismul trebuia sa fie uns.  Desigur, nimeni nu se preocupa de nimicuri din astea. Pana la urma era o inchisoare, nu un hotel de lux. Un agent acru le ceru documentele, apoi verifica daca ziua era corecta. Ca sa nu vina toata lumea odata, inchisoarea avea o solutie simpla. Aveai dreptul la o vizita pe saptamana care se stabilea in functie de litera cu care  incepea numele de familie. Pe cei doi hoti ii chemau Madden si Oatley. Amandoi picau vineri. Dupa ce toate formalitatile fura indeplinite, agentul ridica receptorul unui telefon:

‘Mark Oatley si Grey Madden in sala de asteptare.’ racni el, cand auzi ca i se raspunde. ‘Ii viziteaza avocatul.’

‘Mergeti.’ le spuse apoi celor doi, dupa ce inchise. ‘Stiti procedura, nu?’

O stiau. Trecura prin detectorul de metale apoi, inainte sa intre in sala de asteptare, lasara toate obiectele care puteau fi folosite ca arme de catre detinuti. Dupa asta fura condusi inauntru si se asezara la masuta indicata. Detectivul se uita in jur. Nu era prea multa lume. Un mexican tatuat pe toata fata, ce vorbea cu o tanara care, dupa cum arata, era probabil in ultimele luni de sarcina. Mai era acolo o femeie cu trei copii dupa ea. Jack ar fi putut paria ca isi asteapta sotul. Si ei.

Usa de la intrarea dinspre detinuti se deschise cu zgomot. Cei doi hoti intrara, urmati de unul dintre gardieni. Dupa ce se asigura ca cei doi nu sunt agresivi, gardianul intra inapoi in zona restrictionata. Mark si Grey salutara timid, apoi se asezara greoi pe scaune.

‘Cine e domnul?’ o intreba Mark pe Regina. Grey se ghebosa si isi fixa privirea la nivelul solului.

Deci Mark e seful, cu el trebuie sa vorbesc, se gandi Jack, lasand-o pe avocata sa il prezinte.

‘Domnul este Jack Wyler, ‘ spuse Regina. ‘Detectiv particular. L-am angajat ca sa-l gaseasca pe adevaratul criminal. Si are cateva intrebari pentru voi.’

Mark incuviinta, apoi isi freca puternic palmele una de alta. Jack observa un usor tremur in umerii lui. Ochii i se zbateau in toate directiile. Omul parea foarte speriat.”

Daca vrei cartea ta, click aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *