“E inutil sa creionam tipologii ale fenomenului. Ajunge daca spunem ca agresiunea de zi cu zi a nesimtitului urat mirositor asupra celor pe care se intampla sa-i aiba in jur e masiva, sedimentata si imposibil de ocolit. Purtatorul acestui bagaj in fata caruia nasurile intra in coma aduna mai multe izuri indoielnice si le rafineaza intr-un abur integrator. Daca pana acum am vorbit despre un nesimtit care face una si alta ca sa-si sacaie sau sa-si isterizeze vecinii, de data aceasta ne referim la cineva care provoaca sila, greata si diverse forme de isterie tocmai fiindca nu face anumite lucruri. Nu se spala, fiindca a aflat ca sapunul ii subrezeste sistemul imunologic, nu isi dezlipeste camasa de pe corp, fiindca nutreste superstitii romantice, ramane fidel aceleiasi perechi de sosete o saptamana, daca nu mai mult, fiindca e mai comod. Modificarea de registru este categorica, aidoma unui transfer de diateza. Accentul se pune pe refuz, pe rezistenta indaratnica, pe dispretul refractar. Cu tine, nesimtitule puturos, trecem de la freamatul marlanului activ si locvace la incremenirea muta a unei noxe ambulante. De la zbieret la putoare. De la zdrentuirea urechilor la curbarea nasului. Care dintre aceste forme de atac e mai puternica? Greu de spus. Nesimtitul zgomotos te ia in primire fara menajamente si te inrobeste fatis. Cel care miroase se furiseaza insinuant in apropierea ta, speculand la maximum resursele sudoriparului autohton. Si nu doar pe ale lui.”

Cartea o poti cumpara de aici.

“Aici, de buna seama, oferta te impinge in vertij. Daca vrei sa fii un nesputit (nesimtit imputit) cum scrie la carte, trebuie sa ai acces la intreaga plaja a miasmelor care-i pot aduce pe pasageri in pragul lesinului. Caci nicaieri in lume mirosurile neplacute nu se bucura de un dozaj mai bun ca in Romania. Cine nimereste langa un nesimtit, fie el matinal sau crepuscular, il recunoaste imediat dupa nepovestibila combinatie olfactiva pe care o emana. Ca sa se bucure de respectul nemijlocit al asistentei, specimenul care face obiectul acestor randuri trebuie sa adune in haine, pantofi, piele si par o serie de efluvii capabile sa se completeze intre ele. De la caz la caz, el imprastie fie un miros de naduseala amestecat cu ceapa stricata, fie unul de carie netratata plus vin de buturuga, fie unul de ciorap cazon combinat cu salopeta lucioasa, acoperita de slina ultimilor ani.

Cele mai percutante senzatii sunt cele care vin dinspre subsoara nesimtitului. Neatent la concavitati, nesimtitul te smulge din loc si te duce in universul lui sulfuros. Iar pentru asta e suficient sa ridice bratul. Efectul e fulgerator. Cine are ghinionul sa stea cu nasul la mica distanta de sursa emanatiilor simte ca-i fuge pamantul de sub picioare. Autobuzul se comprima, fetele pasagerilor se lungesc ireal, pentru ca apoi sa se lateasca nemasurat, totul sta sub semnul unei prabusiri iminente. Ti-ai dori sa te asezi, dar n-ai unde. Ai vrea s-o iei la fuga, dar nu poti. In secunda dinaintea colapsului, cu o ultima sfortare, te intinzi spre geamul cel mai apropiat si-l deschizi cu o mana tremuratoare, asteptand gura de aer curat ca pe o providentiala izbavire. Esti pe punctul sa eviti lesinul, insa chiar atunci mai faci o descoperire perplexanta: nesimtitul e anaerob. Crescut in dispretul pentru oxigen, te trezesti ca te sfredeleste cu priviri crancene si pe urma inchide geamul cu un gest net ca o sentinta. ‘Bai, ai innebunit, vrei sa racesc?’ Mai faci o tentativa de aerisire, mizand pe solidaritatea celorlalti calatori. Asta inseamna sa traiesti pe alta lume, caci in locul sprijinului asteptat devii tinta apostrofarilor din jur. Acestea oscileaza intre mustrarea parinteasca (‘E corent, maica, si ne doare urechile’), sfatul practic (‘Ia taxiul, nene, daca esti asa sensibil.’) si somatia apasata (‘Lasa dracu’ geamul ala, ca vin la tine.’).

Daca vrei cartea ta, click aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *