“Directia dispozitiilor care introduc o problema rasiala, care nu existase niciodata inainte de 1938, se contureaza chiar inainte sa apara normativa. Comportamentul rasist al lui Mussolini si implicit al conducerii politice care il urmeaza se arata in a doua jumatate a anului 1937. Primul semn este o dispozitie a Ministerului de Razboi, care, primind ‘directive superioare’ destul de neclare, ordona in noiembrie sa nu se admita elevi evrei la Academie si la scolile militare sau cel putin sa li se ‘ingreuneze’ scolarizarea. Motivul este deosebit de limpede: ‘ofiterul este profesor si educator prin excelenta in marea scoala a Armatei’. Acest lucru explica de ce ministrul educatiei nationale, Bottai, cere universitatilor inca din 12 februarie 1938 sa faca un recensamant al profesorilor si al studentilor evrei si sa semnaleze cati dintre ei sunt straini.” Cartea o poti cumpara de aici.Manifestul oamenilor de stiinta rasisti, publicat pe 13 iulie 1938, codifica o teorie ridicola a rasei pe baza biologica, afirmand ca exista o rasa italiana la care nu apartin evreii care traiesc in Italia. Intre timp, fiindca exista dubii asupra corectitudinii datelor recensamantului general din 1931, pe 5 august se anunta recensamantul evreilor italieni si al celor straini rezidenti in Italia. Pe 5 septembrie, Bottai incheie camapania scolara contra italienilor evrei expulzand din toate scolile regatului evrei si profesori recunoscuti ca evrei, o reforma al carei obiectiv real este transformarea politico-culturala a tuturor italienilor. Se pare ca o contributie la indeplinirea acestui rezultat poate fi data de restrangerea numarului de evrei, daca pe 7 septembrie sunt expulzati din regat toti evreii straini si cei care au devenit cetateni dupa 1919. O luna mai tarziu, Marele Consiliu al Fascismului face cunoscuta Declaratia privind rasa, care fixeaza principiile si orientarile – unele deja aplicate – politicii fasciste cu privire la libertatea personala, civila si politica a italienilor evrei. Acestia nu se vor putea casatori decat cu cetateni evrei, deci nu se vor putea amesteca vreodata cu ceilalti italieni, nu vor avea dreptul sa faca parte din Partidul Fascist, nu vor putea detine intreprinderi industriale si agricole decat mici si mijlocii, nu vor avea dreptul sa presteze serviciu militar, sa aiba o functie publica si, in viitor, nici macar sa exercite profesii. Aceasta inseamna ca isi pierd locul de munca si statutul social, pe care unii dintre ei nu le vor recupera nici daca sunt socotiti demni de ele datorita meritelor, respectiv daca cer sa fie exceptati sa se supuna normelor rasiale pentru merite proprii sau pentru merite deosebite ale parintilor. Meritele constau in mare parte in contributia patriotica si politica la destinele recente ale natiunii: razboaiele din Libia si din Spania, revolutia fascista, progresul stiintific, economic si social al tarii. Singurul mod de a evita aceasta separare de restul comunitatii nationale este cel de a nu fi considerat evreu, lucru posibilpentru copiii proveniti din casatorii mixte care adoptasera credinta crestina pana la 1 octombrie 1938. La sfarsitul lunii octombrie, rezultatele recensamantului demonstreaza ca in Italia traiesc 48032 de italieni evrei si alti 10380 de rezidenti straini temporari ori stabili. Sunt suficienti pentru a ameninta integritatea rasiala si politica a patruzeci si patru de milioane de persoane, dupa Masurile pentru apararea rasei italiene din 17 noiembrie 1938, care transforma in lege dispozitiile decretate de Marele Consiliu.” Daca vrei cartea ta, click aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *